amintiri

it's all so quiet now...shh... magnify
iti bate inima foarte tare cu acelasi entuziasm ca prima data, esti agitat si iti tremura stomacul, te grabesti sa bagi in rucsac tot ce e necesar si stii ca vei uita ceva, na, e inevitabil, incerci sa dormi dar nu te lasa emotia, ticaie ceasul din secunda in secunda pe un ritm sacadat in acelasi fel ca degetele si picioarele, ochii se joaca cu minutele pana in momentul in care pui mana pe telefon, chemi un taxi, ajungi la gara, e inca noapte, lumea e camuflata sub bagaje si sub ganduri de tot felul, inghesuiti in aburi de cafea si fum de tigara in asteptarea unui numar pe o tabla care nu are somn.


te urci, iti pui bagajul sus, si incepi sa asculti soptitul trenului care ti-a inregistrat amintirile si ti le povesteste cu atat calm si atata pasiune incat zambesti cald indiferent daca sunt triste sau nu. iti pierzi gandurile pe geam, le agati de copaci, cladiri, nori, rasarit..fiecarei emotii ii dai un nume si incepi sa te intelegi intr-un moment mereu la fel si mereu acolo, ori de cate ori fugi, te retragi, vrei sa uiti, vrei sa ierti, vrei sa te regasesti, vrei sa te bucuri, vrei sa-ti amintesti, vrei sa fii tu.



increzator, cu rucsacul pe umar si esarfa la gat, cu parul valvoi, te urci in microbuz si incepi sa mirosi marea care iti gadila privirea cu miscarile ei.alergi cu sufletul pana la puntea de trecere mangaind valurile cu palmele si trezind nisipul ca sa anunti ca ai ajuns. te asezi pe spate cu fata la cer, inconjurat de scoici, cu marea la picioare si apoi te uiti in dreapta, te uiti in stanga si iti dai seama ca atingi cu degetele alte degete care ating alte degete, toti ajunsi din aceeasi calatorie, cu aceeasi emotie, cu aceeasi caldura,care isi traiesc fiecare momentele lor dar care sunt alaturi de tine exact in momentul potrivit, la capatul unei lumi si inceputul alteia.