Oda zilei de vineri.dimineata

Iti cant mireasma de cafea, statuta-n cana pana vinerea
Iti simt parfumul de tigara, uitata in scrumiera de aseara.
As vrea sa-ti mangai cearcanele adancite
Sa iti zburlesc suvitele-naclite.
Trupul tau ca de felina, putin mai plin ca o prajina
Imi aminteste de tinerete...cand primeam palme peste fete.
Am zis fete ca merge rima
Si ea e companie buna cu prajina.
As vrea sa ne vedem in fiecare dimineata
Sa ma incanti cu privirea ta de gheata.
Cu aroma buzelor tale innegrite
De la vinul de aseara si de la seminte.
Sa-mi mangai pielea cu mainile-ti uscate
Care de mult nu au mai fost spalate.
Sa imi soptesti in timpan cuvinte ragusite
De al tau glas prea zgariat de-atatea nopti neamintite.
Sa-mi zgarii auzul, sa-mi zgarii fata
Sa-mi parfumezi ziua, sa-mi curmezi viata.
Alaturi de tine am inima-mplinita.
Eu vreau un singur lucru...sa fii tu fericita!

Simt ca vine...da?!?! si ce zice?

A fost, a trecut, s-a terminat. Cu tot tacamul de impachetat si gatit si zambit. Acum e liniste si nu mai am obligatii. Fara obligatii e cel mai bine. In aerul conditionat fara dureri de cap, in fumul fara usturime de ochii, in somn, fara cosmaruri. Inca o data dar am ras si...e o zi..intr-o saptamana care promite.
Promite sa nu-mi traga teapa si sa ma lase a-mi fuma tigara fara pauze de munca. Acum sa vedem, poate o sa se relaxeze gandurile, o sa-si revina cu ideile putin mai incolo contempland la o caldura de terasa in adierea vantului de seara.
Am chef de sandale, de ochelari de soare si de mese umbrite de copaci. De nisip sub talpi si bere rece printre barfe.
De oameni colorati...de tot felul de siluete inalte, scunde, de glasuri in surdina, de muzica in aer liber.
De un sprit la 10 dimineata ca tot neomul inainte de a pleca inapoi in arsita.
De rucsaci(ca imi place cum suna) si corturi turtite in care ploua.
De vorbe fara subinteles si de gesturi cu subinteles.
De toate pentru toti ce sa zic.
Zic...o zi ca oricare alta intr-o saptamana ca oricare alta, dar cu alte perspective, intr-un an bun...album.
Fotografii de priviri cu priviri.
Mai iau o gura si inapoi la treaba.

you can buy me with a coffee...vorba aia!

doar atat

Azi e o zi grea, prin care incerc sa respir usor.
Imi scriu cu gandul o poveste pe care nu stiu cum sa o traiesc nici pe hartie.
Mi-am creat personaje fara nume in zile fara ora in vremuri fara timp.
Si am sa visez la povestea mea pana tarziu...pana maine.
Si maine am sa-mi respir amintirile si am sa traiesc o alta zi.
Fara povesti sau prin povesti. In cotidian.
In lumea mea, ascunsa in buzunar, pierduta in cuvinte.

Prea multe minti, prea putin timp, prea stangaci simt.

un Tu sec

Prefer cafeaua neagra si tare, dar o beau cu zahar si lapte
Prefer tigarile de foi, dar fumez light cu filtru triplu
Prefer tocurile ascutite cui, dar port bocanci
Prefer sa respir aer curat dar trag cu putere din aerul tevilor de esapament.
Prefer sa fiu eu dar sunt o reflectie a ceea ce candva am evitat sa fiu.

Ma vrei asa? sau ti-ai dori sa ma preferi?

Sunt un cerc vicios, o noapte alba.
Sunt un trecut neclar, o privire intoarsa.
Sunt un zambet perfect, o grimasa stearsa.
Sunt un om normal, o persoana slaba.
Sunt o amintire. Sunt ultima ta zi neagra.

Ma preferi asa? sau ti-ai dori sa ma vrei?

Ti-e frica sa respiri singur in afara cutiei tale.

Bati disperat cu pumnii si nu stii ca nu te aude nimeni, esti doar ecoul propriilor neimpliniri.

Te privesti zambind in oglinda stiind ca nu te placi, ca nu te vrei, ca nu esti tu.

Ascunde-te-n banal atunci, in tot ce crezi ca poti sa ai si fugi de ce ai avut dintotdeauna.

Ramai schitat, un contur, o ciorna a unei maini tremurate, un cadru insipid al unui ochii oprit in timp.

Te vreau asa dar ti-ai dori sa te prefer.

amintiri

it's all so quiet now...shh... magnify
iti bate inima foarte tare cu acelasi entuziasm ca prima data, esti agitat si iti tremura stomacul, te grabesti sa bagi in rucsac tot ce e necesar si stii ca vei uita ceva, na, e inevitabil, incerci sa dormi dar nu te lasa emotia, ticaie ceasul din secunda in secunda pe un ritm sacadat in acelasi fel ca degetele si picioarele, ochii se joaca cu minutele pana in momentul in care pui mana pe telefon, chemi un taxi, ajungi la gara, e inca noapte, lumea e camuflata sub bagaje si sub ganduri de tot felul, inghesuiti in aburi de cafea si fum de tigara in asteptarea unui numar pe o tabla care nu are somn.


te urci, iti pui bagajul sus, si incepi sa asculti soptitul trenului care ti-a inregistrat amintirile si ti le povesteste cu atat calm si atata pasiune incat zambesti cald indiferent daca sunt triste sau nu. iti pierzi gandurile pe geam, le agati de copaci, cladiri, nori, rasarit..fiecarei emotii ii dai un nume si incepi sa te intelegi intr-un moment mereu la fel si mereu acolo, ori de cate ori fugi, te retragi, vrei sa uiti, vrei sa ierti, vrei sa te regasesti, vrei sa te bucuri, vrei sa-ti amintesti, vrei sa fii tu.



increzator, cu rucsacul pe umar si esarfa la gat, cu parul valvoi, te urci in microbuz si incepi sa mirosi marea care iti gadila privirea cu miscarile ei.alergi cu sufletul pana la puntea de trecere mangaind valurile cu palmele si trezind nisipul ca sa anunti ca ai ajuns. te asezi pe spate cu fata la cer, inconjurat de scoici, cu marea la picioare si apoi te uiti in dreapta, te uiti in stanga si iti dai seama ca atingi cu degetele alte degete care ating alte degete, toti ajunsi din aceeasi calatorie, cu aceeasi emotie, cu aceeasi caldura,care isi traiesc fiecare momentele lor dar care sunt alaturi de tine exact in momentul potrivit, la capatul unei lumi si inceputul alteia.