Istoria unui necunoscut(3)

Dupa o alta perioada de nedumerire, o fata incremenita si ceva mers pe jos, Victor ajunse in final in dreptul unei cladiri recent renovata, scoase cheia de la interfon, deschise si urca pana la etajul patru. Acolo era o singura usa, pe care si intra lejer.
Casa in care stateau Victor si mama sa era mare si labirintica, situata foarte convenabil pe langa Piata Unirii, in capatul unei stradute, ascunsa printre blocuri. Casa era inconjurata de copaci si avea o gradina cu trandafiri, fiind defapt un bloc vechi cu patru etaje si mansarda, modernizat. Scara blocului era din marmura iar peretii holului erau plini de desene facute de Victor si colegii lui de la arte.
Ultimul etaj si mansarda erau ale lor. Victor statea la mansarda, un fel de completare a vietii sale de boem neinteles. Cum intrai in casa dadeai intr-un hol spart, din care se vedea sufrageria impartita intr-un spatiu de stat, cu televizor, canapea, fotolii si masuta de cafea si unul de mancat, avand o masa mare cu 10 locuri, extensibila. Bucataria era in dreapta, ascunsa dupa niste usi glisante. Sufrageria avea si un balcon foarte mare, in care puteai iesi ocolind spatiul de mancat. Balconul era neacoperit, avand o banca balansoar, o masa de sticla si plante, acum uscate, in jurul sau.
Scara spre mansarda era in spate, camuflata de o biblioteca. Victor intra in casa, trecu prin linistea mortuara a sufrageriei si urca in mansarda.
Camera lui era cat tot parterul casei. Avea un pat mare intr-un colt, un trepied fixat spre el , un aparat foto aruncat pe pat, multe planse pe jos si tot felul de carpe aruncate peste diferite obiecte sau taboluri. Avea un laptop pe o masa foarte joasa, conectat la niste boxe mari aflate in colturi opuse ale camerei. Hainele erau aruncate peste tot, chiar si pe sifonierul vechi din lemn masiv ce era fata in fata cu patul. Avea doua geamuri care dadeau pe acoperis, unul deasupra patului si celalalt in partea opusa a camerei, dar acum erau inchise si pline de frunze uscate. In toata camera mirosea a lemn si tabac cu ciocolata. Sub celalalt geam se afla un sevalet cu o panza alba pe el, iar langa el un scaun pe care se aflau pensule si vopsele.
Victor pasi spre laptop lasand parchetul vechi din stejar sa-i scartaie sub picioare. Il deschise, apoi winampul, dand volumul la maxim si apasand play. Dintr-o data patrunse in toata casa Backini – Go Go Killer. Victor se aseza pe pat uitandu-se la frunzele de la geam cu o privire peirduta. Se ridica in fund si isi puse palmele pe cap nedumerit. Se gandi pentru cateva momente parca chinuindu-se sa-si intre in personaj si apoi se ridica indreptandu-se spre trepied. Lua pensula in mana si paleta de culori si se pregati sa traseze o dunga. Dar gandul lui ramasese la Adara.
Se aseza pe pat si mai incruntat si ganditor. Isi scoase din buzunar o punguta mica si o desfacu foarte concentrat. Din celalalt buzunar scoase o rola si o rupse, lua o tigara, ii scoase tutunul, il amesteca incet cu iarba din punguta, il puse pe foita si isi rula un cui. Apoi se intinse pe pat si il aprinse tragand tare si tinand fumul in piept. Dupa cateva secunde tusi puternic si isi intinse mainile pe pat, uitandu-se in sus. Dintr-o data muzica incepu sa se auda din ce in ce mai incet si vazu cercuri si cerculete care se miscau asimetric inainte inapoi spre el, in ritmul muzicii. Se uita la ele gandindu-se in continuare la momentul din cafenea.
Ceva sub el incepu brusc sa vibreze din ce in ce mai puternic. Tresari speriat si se uita pe pat, nu era nimic. Intre timp muzica se oprise si era o liniste mortuara in camera. Speriat se uita sa vada ce s-a intamplat cercetand cu privirea intregul spatiu. Simti din nou cum corpul ii vibreaza si puse instinctiv mana pe buzunarul din spate al pantalonilor. Scoase telefonul si nevazand cine suna, raspunse nedumerit.
-Alo?
-Buna Victor. Sunt Adara, ne mai vedem azi?
Foarte speriat puse telefonul la piept si dadu din cap sa se dezmeticeasca. Apoi il ridica usor la ureche si intreba:
-Poftim?
Nu auzi nici un raspuns. Pe ecranul telefonului aparea un apel nepreluat. Se uita sa vada cine era si nu stia numarul. Arunca telefonul pe pat. Se duse sa se spele pe fata. Se privi in oglinda si dupa cateva secunde il pufni rasul. Se sterse si se duse in camera, lua telefonul in mana si apasa pe apelare.
-Alo, am primit un apel de pe numarul asta si nu stiu cine este.
-Buna ziua, Victor Luca?
- Da..eu sunt.
- Va sun de la spital, e in legatura cu mama dumneavoastra.