Mental pause

Azi am un blocaj...nu pot sa scriu despre nimic...am fost la munte in weekend si m-a bulversat...se pare ca atunci cand suntem fericiti nu prea mai avem talent sau talente. Nimic. Totul este alb...alfi, soricelul din capul meu si-a pierdut rotita si acum alearga disperat sa o prinda in jurul urechilor (dar isi prinde urechile! hmm, ceva...e bine? nu prea...). Se pare ca veselia nu face bine la artisti. Si nici la cei care scriu pe bloguri. Daca nu esti deprimat si cu vodca in fata nu poti produce. Nimic. Nici macar o conversatie dar un monolog filozofic. Nu stiu ce sa fac, am incercat sa ma uit la stirile de la ora 5...nimic, sa ii privesc pe colegii mei care muncesc, nimic. Sa imi amintesc ce salariu am...nimic. Cum poti sa te deprimi in tara asta unde totul e la ordinea zilei? Am cautat niste oameni fericiti poate poate..dar nici unul. S-au ascuns probabil de mine ca sa nu scriu ceva..sunt sigura. Egoisti toti, foarte egoisti. Dar doar in ceea ce priveste fericirea. Daca e vorba de putina melancolie...e reducere sau promotie sau...orice numai veniti de luati. Pe cine ai auzit tu ca isi impartaseste fericirea cu atat patos cu cat isi indruga lamentarile? Pai ce...sa te bucuri ca te bucuri..nu frate, ne lamentam pana si ca ne merge bine(vezi postul asta). Pare a fi o boala nationala dar care...suprinzator...amuza. (Nu, inca isi cauta rotita...daca se intreaba cineva).
Cand suntem bucurosi parca ne loveste ceva, vine sfarsitul lumii...tremuram din tot corpul si ne asteptam sa ne cada cerul in cap la fiecare secunda...nu, nu, sigur mi se va intampla ceva rau ca sunt prea fericit. Mai bine tac...daca nu stie nimeni...poate nu pica. Fericirea parca e mai tragica decat tragedia...daca ceva e tragic, phiu..e ok..e de bine ca tot raul asta trebuie sa se schimbe in bine...dar si cand se schimba. Privesti speriat in toate partile temator sa nu preceada ceva rau. Apropo de asta, e culmea cum nimic nu trebuie sa ni se intample noua, orice ar fi mereu spunem: Nu pot sa cred ca mi s-a intamplat mie!
Auzi de treburile astea dar nu crezi ca tie...Da, adevarul e ca vecinul e singurul cu capra deci clar lui trebuie sa-i moara, omiti sa privesti cireada de capre din ograda ta. Eh, sunt defapt niste oi care si-au intins parul, ca se poarta. Asa ca umbli tantos printre ele convins ca totul este zen, fara nici o grija. Si cand se intampla ceva...vaaai, cum? mie?
Dar, revenind la veselie...se pare ca nu face bine la sanatate, nu mananci, inima iti bate tare, tenul tau se rideaza de la zambet, rotita fuge si soricelul dupa ea...clar urmeaza ceva rau dupa...asa ca...eu o sa incerc sa ma concentrez pe o parte emo a mea, pe care vad ca si-o dezvolta cat mai multi, am sa-mi intind si eu parul...ca oile...aa...d-aia moare capra vecinului..ca este o oita emo! Oitele emo sunt defapt caprele vecinului:(da...toti suntem vecinul cuiva)..nu, inca isi cauta rotita...ma duc sa-l ajut...